Ce are școala de afară și nu are cea din țară?

În raportările anuale asupra competitivității furnizate de Forumul Economic Mondial, evaluarea calității învățământului arată că România este depăşită anual de aproape jumătate din cele 140 de state evaluate. De gândit ar trebui să fie și faptul că universitățile noastre  nu urcă printre primele 500 de universități din lume în vreun top internațional.

Educația este unul din pilonii de bază ai dezvoltării unui stat. Doar că ¨lasă, și la noi se face școal㨠este o replică celebră în spatele căreia ne ascundem mult prea mult ca și națiune. Afirmația este motivată adesea cu argumentul rezultatelor individuale ale tinerilor români, însă fără a avea în vedere faptul că performanța se măsoară mai ales în capacitatea de a te asigura că toți beneficiarii sistemului sunt îndrumați spre a atinge un nivel decent de educație.

Textul de față reprezintă nu o analiză detaliată a unor indicatori, ci percepția personală ca student asupra unor elemente obiective din sistemul de învățământ superior românesc. În țară am fost mereu un nemulțumit de modul în care este așezat sistemul educațional, iar două luni în cadrul unei universități olandeze m-au ajutat în a sesiza și cât de mare este aceasta diferență în realitate.

Diferențele ce țin de atitudine

S-ar putea spune că, deși sistemul e mai bun în Olanda, și în țară se mișcă lucrurile, dar e greu să schimbi peste noapte. Un fel de a continua pe ideea ca este bine și la noi și că treptat o să reușim să ne aliniem la standardele vestice. Realitatea este că problemele nu sunt legate doar  de organizarea unui sistem, ci este important să vorbim de atitudinea permisă și indusă într-un sistem.

Mărturisesc: mă cuprinde la finalul multor cursuri în Olanda dorința de a îl strange în brațe de fericire pe profesor.  Asta după ce am plecat din facultatea românească cu un car de nervi și revoltat pe aroganța și atitudinea celor care poarta același titlu în țara noastră. Poate că se întâmplă și deoarece de multe ori dobândirea titlului de profesor este motivul determinant pentru care o persoana ajunge la catedră, înainte de dorința, competențele și vocația de a forma oameni și profesioniști.

Sistemul olandez îți lasă impresia că prima preocupare a profesorului este aceea de a-ți arăta un model de urmat pentru a trece cu succes prin actul educațional. Îți dai seama de asta atunci când profesorul se afla deja în sala de curs chiar și atunci când ai ajuns cu 10 minute mai devreme, mereu aruncând o ultimă privire peste materialele pregătite și planul existent pentru cursul respectiv. Pentru că da, există responsabilitatea de a ți se prezenta cu exactitate un plan al fiecărui curs în parte încă de la începutul anului și transparența de a ți se transmite coordonate de urmat în evoluția ta academică. Nu vei fi lăsat niciodată fără să ți se prezinte criterii vor fi avute în vedere la evaluarea finală a acestui parcurs. Cel mai important este că acestea ajung să fie și respectate fără abatere.

Cum este sistemul construit

Prima mare diferență este faptul că nu este acceptat un număr de studenți peste capacitatea instituției de a crea condiții. Se merge de cele mai multe ori pe ideea de a lucra cu grupuri cât mai mici la cursuri, de la 15 și până la, în rare cazuri, 50 de studenți. Asta spre deosebire de exemplul clasic de acasă, unde este destul de comun să vezi amfiteatre în care stau înghesuiți sute de studenți.

În al doilea rând, întregul act educațional este construit în jurul unor practici, valori și principii care asigură respectarea integrității academice. Riscurile unor derapaje sub forma „plagiatului” sunt reduse prin prezentarea detaliată, încă din primele zile de școală, a regulilor ce trebuie urmate în cercetarea individuală realizată de către student și prin trecerea acestor lucrări prin multiple filtre de verificare și evaluare. Ori deja asta e cu mult diferit față de situații, des întâlnite în România, în studenților li se solicită uneori redactarea unor referate care ajung să fie verificate de profesor la momentul examinării în decursul unui interval de câteva minute,  mai mult cantitativ decât calitativ. Lesne de apreciat că astfel de practici lasă loc și chiar încurajează „furtul” academic.

Familiarizarea cu standardele academice este așadar unul din principalele obiective, iar în acest sens și examinările sunt construite într-un mod care să verifice acumularea de către student a cunoștințelor de bază, iar accentul se află mai ales pe capacitatea de a aplica în mod practic informația și analizarea din diferite perspective a subiectelor propuse. Evaluarea urmărește obiectiv astfel anumiți indicatori în acest sens, mai degrabă decât răspunsuri fixe și, tocmai de aceasta, studentul  își poate consulta materialele de curs în timpul examenului. Din nou, total opus față de popularele examene grile destule facultăți românești.

Ce rămâne în sarcina studentului

Cele menționate arată întreaga disponibilitate înspre a se oferi cele mai bune condiții în care studentul să-și realizeze parcursul. Acest cadru în care actul educațional este furnizat de către instituție transferă responsabilitatea rezultatelor în sarcina studentului, căruia îi revine decizia și eforturile de a se alinia cerințelor și de a ține pasul cu planul de învățare. Elementul aleatoriu este eliminat și acesta își poate controla în mod obiectiv evoluția.

Ce se poate face?

Reiese faptul că primele diferențe ce le-am putut observa sunt tocmai cele care țin de atitudinea indivizilor implicați în procesul educațional. Schimbările de atitudine sunt la îndemână și, pentru început, relația profesori – studenți în sistemul de învățământ superior ar putea să fie guvernată mai bine prin aplicarea în mod real a unor reguli de conduita ce pot fi regăsite în documente existente deja, precum Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului și numeroasele coduri de conduită și etică existente la nivelul universităților. Pe termen lung este nevoie de crearea unui sistem de finanțare  care să impulsioneze universitățile să își adapteze numărul de studenți în funcție de capacitatea de a oferi atenție fiecăruia în parte și a livra un act educațional de calitate, într-un cadru guvernat de principii și valori bine definite.

 

 

Distribuie
Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on TwitterShare on Google+

Marian Mănescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *