Schimbarea ca efort de echipă în țara lui „nu mă bag!”

Se iese în stradă. Din nou, în număr mare, cu același mesaj repetitiv ce exprimă nevoia de a trece pe linie moartp actuala clasă politică.
Vrem s-o luăm din nou de la capăt, se aude hotărât, dar trebuie să avem în vedere că punctul se pune cam o dată la maxim patru ani. Ultima oară chiar în noiembrie 2014, când visam ca peste noapte cineva să ne aducă țara înapoi. Important este și ceea ce construiești între aceste puncte, iar aici avem lipsuri la bilanț.

Provocarea cea mare nu este să te scoată furia și nemulțumirea în stradă atunci când se umple paharul. Dincolo de impuls, de reacții emoționale, schimbarea este un proces de durată și un efort colectiv, în care marginalizarea celor care reprezintă acum clasa politică reprezintă doar un pas. Incomplet.

România fără corupție nu e un cadou care să cadă sub bradul de Crăciun din brațele DNA, nici o ciocolată ce ne-o va da „viitoarea” clasă politică. Include în primul rând efortul fiecărui cetățean. De a nu mai da chiar el, de a nu mai pretinde, de a refuza atenții, de a reacționa atunci când aceste lucruri se întâmplă. De a nu mai trișa pentru că se poate, de a nu mai închide gura atunci când poziția din societate a coruptului îți indică faptul că nu ar fi prea bine să fluieri. Nu este de ajuns să ducem calul troian periodic la Universitate, dacă nu dăm dovadă noi fiecare de turbare în fața oricărui corupt, mare și mic, dacă nu ne folosim cele mai de bază instrumente avute la dispoziție pentru a spune nu corupției! Corupția mare ne lasă fără mâncare, dar mica șpagă și clasicul „las-o baltă, merge și-așa!” a ucis cu adevărat.

 Implicarea în partide este ceva de care mulți oameni capabili fug, dar trebuie să conștientizăm că influențarea politicilor se poate realiza și prin inițiative ale societății civile, acolo unde fiecare putem găsi ceva la care să putem contribui. Mișcările din stradă trebuie dublate de presiune continuă și concretă asupra partidelor politice, pentru ca modul lor de își organiza activitatea la momentul actual să fie falimentat. Din interior sau exterior, partidele clasice trebuie silite spre a se democratiza și transparentiza. A nu te implica nu mai este o variantă atunci când râvnești schimbarea, iar ideea de a te implica „cinstit”  în politică trebuie separată de ceea ce ne-a fost dat în ultimul sfert de secol.

„Pe cine punem în schimb? Nu avem niciun nume care să vină din spate!”, zic mulți dintre noi. Numele este însă, de cele mai multe ori, un simplu brand umflat artificial de mașinării de PR. Numele l-ai putut obtine inclusiv prin doctorate furate, conform realitatii ultimilor 25 de ani. Ori ți l-ai păstrat în problemelor cu legea. Numele nu oferă nici de departe garanția existenței unor valori.

Avem nevoie doar de acele nume, fie și ele fără rezonanță publică, care pot să fie asociate unor proiecte sau unor idei de proiecte. Dincolo de ceea ce se vinde, trebuie să solicităm și să votăm doar fapte, proiecte, atitudini! Competiția trebuie deschisă oricărui cetățean care isi face treaba excelent în colțul lui de țară. Funcția publică e mai mult decât un simplu job de la care sa poti trage chiulul. Fișa posturilor nu discută prea mult despre brand și doctorate, ci mai ales despre responsabilitate.

„Vor permite tinerii care “s-au pișat pe el de vot” sa primeasca de la maturii care au “profitat de el de vot” tot minciuni, abureala si niciun fel de dreptate? Eu sper ca nu. Eu sper ca lumea lor sa se opreasca aici si sa incercam sa facem, din sipcile inegrite de fum, mai intai dreptate. Si dupa aia, un alt fel de tara.

Cum? Mai intai cerand acum adevarul. Si apoi nu doar votand la anul, ci si candidand. Candidand in locul celor de care ne e scarba de atatia ani.” (Lucian Mîndruță)

Suntem unde eram și după ianuarie 2012 și noiembrie 2014, chiar dacă acum a plecat hulitul de serviciu – Ponta, de data aceasta. Țara nu se schimbă singură, ci trebuie să ne găsim rolul în tot acest proces. Dacă o vrem înapoi, avem nevoie și de viziunea a ceea ce trebuie să facem fiecare pe termen lung. Și să facem!

 

Ce-este-demisia-de-onoare-si-de-ce-fug-de-ea-politicienii-romani---font-color--red--Interviu--font--cu-Mircea-Kivu

 

Distribuie
Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on TwitterShare on Google+

Marian Mănescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *