In fata unui adversar ambitios si agresiv, Romania nu a pierdut doar un meci, ci si un punct important din avantul moral pe care il luase prin entuziasmul calificarii la turneul final. Nationala a aratat ca o echipa adormita, ratacita, trezita pe alocuri doar de zvacnirile de orgoliu ale lui Mutu. Atacantul Fiorentinei a fost piesa in jurul careia mecanismul de joc a gravitat pe toata durata partidei. Semnul dependentei provoaca insa ingrijorare.

• • APARAREA
    

A reprezentat punctul slab al nostru. Profitand de somnolenta lui Goian, lipsa de experienta a lui Radu Stefan, dar si de spatiul lasat pe banda dreapta de Contra, israelienii au reusit sa isi creeze numeroase oportunitati de a marca. Bogdan Lobont a fost insa omul salvator, reusind cateva parade care au facut ca diferenta de goluri sa nu fie alta.

• • MIJLOCUL
    

Eliminarea rapida a lui Ovidiu Petre a dat peste cap planurile lui Piturca. Cocis a fost nevoit sa faca faza defensiva, nereusind sa isi asume rolul de coordonator al atacurilor noastre. Cristi Chivu nu a facut un meci stralucit, insa a iesit la rampa cu cateva lansari precise spre atacanti.

• • ATACUL

In ciuda formei extraordinare a lui Mutu, echipa noastra nu a reusit sa concretizeze nici una din fazele de poarta pe care le-a avut. Cu un Marica iesit din forma si un Dica visator, atacul tricorilor a dat impresia de sterilitate si lipsa de inspiratie in fata portii.

Plusuri - Lobont, Tamas, Cocis, Chivu, Mutu

Minusuri - Goian, Radu Stefan, Ovidiu Petre, Dica, Marica

“Nu sînt îngrijorat. Chiar şi în zece oameni am dominat jocul şi ne-am creat ocazii de a înscrie. Am pierdut pentru că nu am marcat şi am avut un om în minus”

Victor Piturca