Sambata seara, pe un post de televiziune, Hagi isi lansa DVD-ul “Volumul 1, Nationala.”. Imagini care va fi interesant sa le revad. Nu i-am prins intreaga cariera. Nici golul de poveste din 1987, nici sezonul de exceptie din 89`. Despre perioadele de la Real si Barca stiu doar ce am citit. Chiar si turneul de exceptie din 1994 l-am vazut cu o intarziere de cativa ani. Am prins insa stralucirile sale de la Euro 2000. Am trait cu sufletul la gura finala Cupei Uefa din 2000. Mi-au dat lacrimile atunci cand vedeam imaginile de la retragerea sa. Iar sambata seara, la vederea clipului de prezentare al DVD-ului, m-au cuprins din nou fiorii.

******************************************

 

Povestea lui Hagi a inceput la Sacele. Era o zi inchisa de iarna. Nimic nu prevedea ca in acel 5 februarie 1965 , undeva in judetul Constanta se va naste o mare legenda. A urmat o copilarie grea pentru el. Parintii sai lucrau neincetat pentru a-i oferi un viitor micutului Hagi.
Primii ani de scoala. Mai exact orele petrecute intre maidanul din curtea scolii si terenurile pe care se antrenau juniorii Farului. In timp ce colegii lui studiau istoria, gramatica si cantau dis-de-dimineata inaltatorul “Trei culori”, Hagi deprindea scoala vietii si isi desavarsea iubirea pentru balonul rotund cu fiecare mangaiere pornita din glezna.

 

 

Au urmat anii 80`. Stagiul de la Luceafarul si debutul in prima liga. Scundul jucator aprindea deja prin jocul sau lumina farului din Constanta. Apoi, sezoanele de exceptie de la Sportul : 58 de goluri in 107 meciuri.

Apoi, la 20 de ani, Hagi devine capitanul nationalei. Lider predestinat, jucator evidentiat prin partidele magice de la Sportul. Toate il transformasera in giuvaerul de care nationala condusa de Lucescu, avea nevoie la aceea vreme.

 

Urmeaza primii ani de exceptie ai marelui campion. Trei ani la Steaua, materializati printr-un parcurs de exceptie la lumina reflectoarelor din competitiile europene : semifinala, finala de Cupa Campionilor si un gol de neuitat in SuperCupa Europei din 1987. Totul culmina cu Mondialul italian din 1990.
Continuarea: Real,Barcelona,Brescia si Galatasaray. Stralucitor in Europa, magnific la nationala. Momente de magie au marcat viziunea fiecarui microbist roman. Zambetul lui Hagi a schimbat vieti, a nascut povesti si a atras glorie.
Turneul magic din America, Cupa Uefa sau Supercupa Europei au fost doar puncte culminante intr-o cariera care va ramane ca etalon in fotbalul romanesc. Stadioane pline, mii de suporteri patimasi si sute de mii de oameni incantati de magia sa. Stilul sau inconfundabil de a da viata balonului rotund.

Si finalul, retragerea…un stadion sufocat de suporteri care isi aclamau REGELE la scena deschisa. O cariera incheiata cu artificii si multe regrete. Poate ca Romania va mai da mari fotbalisti, insa nici unul nu va putea sa aiba magia din stangul lui Hagi.El a fost un prototip.