Oare la Steaua chiar nu exista ceasul al 12-lea? Ce s-a intamplat, unde e Steaua pe care o stim cu totii.Nu mai exista onoare, dorinta? Ce sentimente poti avea ca fotbalist atunci cand esti ingenuncheat in Europa si tras prin noroaiele din Romania?

Despre Steaua se pot scrie multe in acest moment. Dar cu siguranta nimic frumos, nimic care sa reflecte o posibila cauza a situatiei de acolo. Nimic nu isi mai are rostul. Intrebarile raman fara raspunsuri. Concluziile sunt nule.

Dar totusi, ce se intampla. Care e cauza? Ce s-ar putea face? Exista vreo solutie?

Castrarea lui Becalli, torturarea fotbalistilor sau chiar inlaturarea lui Lacatus ar putea reprezenta solutii? Ar fi oare momentul potrivit sa deschidem seria frazelor conditionate de acel “daca” care oricum nu vor rezolva enigma stelista?

Misterul caderii steliste ramane in continuare ascuns in spatele unui mare nor de fum format din deficientele de personalitate ale unor fotbalisti alimentati cu teancuri de bani.

Oare cum, peste noapte, jucatorii care straluceau in fotbalul mare au ajuns sa poarte un tricou prea greu pentru ei. Sa simti ca un intreg imperiu se prabuseste sub privirile senile ale unor fotbalisti deveniti dintr-o data mercenari. Pana cand mai trebuie sa suportam apasarea nimicitoare rezultatelor din ce in ce mai proaste. Fiecare joc e o picatura in plus in procesul de tortura. Si te intrebi: De ce nu mai poate fi ca inainte?

Sa speram ca in zile mai insorite vom gasi si raspunsurile ascunse in cutia neagra. Si atunci vom zambi cand ne vom gandi la dezamagirile trcutului. SPERAM!