…se poate pierde atunci cand esti neindreptatit de arbitru si ti se refuza un eseu si 2 lovituri de pedeapsa clare

…se poate castiga atunci cand ai o linie de inaintare puternica, un transformeur ca Montgomery si jucatori precum Smith si Steyn

Pe Stade de France se anunta o finala disputata, in care englezii doreau sa razbune acel 0-37 din faza grupelor. Au dominat, au atacat, insa s-au lovit de arbitrul irlandez Rolland si de lipsa de creativitate pe inaintare.

Meciul nu a oferit prea mult spectacol: mingi bubuite de sud-africani, incercari nereusite de patrundere ale englezilor, decizii enervante de arbitraj. Asta a fost reteta celor doua reprize care i-au adus Africii de Sud cel de-al doilea titlu din istorie.

Momentul critic al meciului s-a produs in minutul 43. Mathew Tait a patruns spre terenul de tinta, insa a fost placat in ultimul moment de un african. Desi pe reluarile fazei s-a putut vedea clar cum mingea trecuse de linie, arbitrul irlandez nu a validat eseul. Soarta meciului se putea schimba in favoarea britanicilor, dar nu a fost sa fie.

Englezilor le-a lipsit geniul lui Wilkinson, care trebuia sa faca diferenta in favoarea lor, in timp ce sud-africani au jucat pragmatic, fructificandu-si sansele de a puncta, castigand titlul. Pentru ca finalele nu sunt niciodata spectaculoase, dar mereu incoroneaza campioni. Astazi a fost sa fie Africa de Sud.