Au trecut 8 ani de la ultima participare la un turneu final. In anul 2000, echipa nationala reusea sa faca o figura frumoasa la turneul gazduit de Belgia si Olanda, reusind calificarea pana in sferturi, acolo unde am fost rapusi de Italia, echipa ce avea sa ajunga mai apoi in finala, pierduta insa in fata Frantei. La nationala se consemnau ultimele apariti ale unor jucatori din generatia de aur, dar si intrarile in scena a unor noi tineri precum Chivu,Mutu,Rosu,Fl. Petre sau Contra, condusi de pe banca de Emerich Ienei.

Dupa ce se calificase la Euro 2000 de pe primul loc in grupa a 7-a, clasandu-se in fata Portugaliei , Romania avea era repartizata la turneul european in grupa A,una a mortii, unde avea sa intalneasca fortele Germania si Anglia si din nou echipa Portugaliei din care faceau parte nume grele precum Fernando Couto sau Rui Costa.

Romania urma sa debuteze pe 12 iunie 2000, la Liege, unde intalnea echipa Germaniei, echipa aflata de asemenea la schimbul dintre generatii. Insa pentru echipa noastra nu avea sa conteze faptul ca juca in fata unei echipe cotate mai bine. Viorel Moldovan reusea sa deschida scorul din centrarea de manual a lui Adrian Ilie, insa nemtii aveau sa egaleze la scurt timp prin Scholl, gol ce avea sa consemneze si rezultatul final, 1-1.

In meciul ce avea sa se joace 5 zile mai tarziu, la Anheim, Romania era considerata favorita dupa ce Portugalia nu reusise sa o invinga in grupa de calificare la turneul gazduit de Belgia si Olanda.Dar calculele au fost date peste cap de golul marcat de Costinha, exact inainte de fluierul final al arbitrului Veissiere. Portugalia reusea astfel a 2-a victorie in grupa, dupa ce in primul meci batuse Anglia cu 3-2 dupa ce la pauza era condusa cu 2-0.

Romania avea o singura solutie pentru a merge mai departe, victoria cu englezii care aveau o echipa intreaga de vedete: Ince,Shearer,Southgate sau Denis Wise. Un meci ce putea fi castigat doar prin magicul lui Hagii, simplitatea dusa la perfectiune de antrenorul Ienei si neaparat prin dorinta jucatorilor de a-si adjudeca un episod din istoria tumultoasa a fotbalului romanesc. Si dupa doar 22 de minute, pustiul Chivu reusea sa inscrie golul care il recomanda inca de atunci ca unul din liderii generatiei ce avea sa ii urmeze lui Hagi,Popescu sau Petrescu. Pe finalul primei reprize, Shearer si Owen inscriau golurile menite sa ucida orice speranta a suporterilor romani. Dorinel avea sa dea desteptarea in minutul 49 printr-un gol senzational de la 20 de metri. De aici pana in minutul 89, mai era doar un pas: Urs Meier arata punctul cu var, Ganea rapeste mingea si trage pe coltul din dreapta. Mingea intra in poarta, iar milioanele de romani vedeau din nou o nationala care stralucea precum aceea de la mondialul american.

Seara de 20.06.2000 avea sa scoata din nou lumea in strada. Piata Universitatii a devenit neincapatoare pentru zecile de mii de suporteri care simteau din nou gustul dulce al victoriei, cu atat mai dulce cu cat era vorba de nationala.

Despre meciul cu Italia nu ar fi multe de zis pentru ca din pacate nu toate povestile frumoase au un final fericit. Nationala era rapusa de ori de Italia, echipa in fata careia ne-am creat un complex, dovedit si de Hagi, eliminat in minutul 60 din cauza gesturilor nervoase care exprimau neputinta in fata unei echipe a Italiei care practica un joc eficient bazat pe oportunismul lui Inzaghi si pragmatismul antrenorului Dino Zoff.

Astfel Romania isi incheia evolutia frumoasa la Euro 2000, o evolutie ucisa parca prematur de pragmatismul italian. Acum, dupa 8 ani plini de dezamagiri, aceste amintiri par si mai frumoase in sufletul suporterilor romani. Sa speram ca  in Elvetia si Austria sa scriem inca o poveste, poate si mai frumoasa .E vremea sa sa ne hranim cu intamplarile prezentului si sa lasam in urma amintirile trecutului, oricat de frumoase ar fi.

Lotul Romaniei la Euro 2000